,,Am întrebat 100 de bucureșteni” ce și-ar dori de la orașul lor

Esența proiectului Stăm Să Ne Gândim, organizat de Samizdat și Urbanism Activ în București, cu sprijinul Muzeului Național al Literaturii Române și susținerea Primăriei Sectorului 1, este aceea de a aduce în atenția publicului și a autorităților diverse aspecte care ar putea și ar trebui să beneficieze de o mai mare implicare din partea administrației, mai cu seamă insuficiența spațiilor publice, urbane,  bine proiectate de recreere și socializare. Pornind de la lipsa unor astfel de spații cu caracter ne-comercial, dotate cu mobilier urban de calitate și facilități publice moderne, care să încurajeze interacțiunea comunitară, ne-am propus ca, prin amplasarea pe domeniul public a unor scaune din materiale reutilizate, decorate de artiști și întreprinderi creative locale, să tragem un semnal de alarmă și să încurajăm autoritățile să ia inițiativa de a se preocupa să ne asigure nouă, locuitorilor, astfel de oaze urbane.

În spiritul acestei cauze am organizat și concursul de soluții de amenajare urbanistică, prin care 43 de echipe și concurenți cu studii de profil au imaginat zona intersecției dintre străzile Nicolae Crețulescu, George Enescu și Intrarea Sibioara, în moduri inovatoare care țin cont de nevoile locuitorilor și pun pietonii pe primul loc, în spiritul conceptului de ,,oraș pentru oameni”. Proiectele lor, pe care le puteți găsi expuse în galeria virtuală UAB, au fost înaintate Primăriei Sectorului 1 pentru a putea servi drept model pentru reamenajarea zonei potrivit vocației sale.

Cel mai important lucru rămâne, însă, percepția locuitorilor, orice proiect de acest fel trebuind să țină cont, întâi și întâi, de ceea ce ei își doresc. Pentru a reda orașul oamenilor trebuie descoperit ce nevoi și interese au aceștia, cum se raportează la perimetrul frecventat și ce cred ei că lipsește unei zone ori unde ar trebui intervenit și în ce fel. De aceea, cu ajutorul Ruxandrei Păduraru, antropolog cu o aplecare aparte pentru urbanism și designul social al orașului, am conceput un chestionar prin care am încercat să aflăm și să înțelegem mai multe despre percepția locuitorilor Bucureștiului asupra spațiilor publice din capitală și, mai cu seamă, din zona centrală a acesteia definită de reperele Ateneul Român, Sala Palatului, Piața Amzei și parcul Cișmigiu. Concluziile datelor din chestionar, colectate timp de o lună, le puteți vedea mai jos, însoțite de idei și soluții pentru o mai bună proiectare urbană care să contribuie la creșterea calității vieții publice.

Date sociodemografice despre respondenți

La chestionar au răspuns 94 de respondenți (dintre care 63,8% femei), majoritar cu vârste cuprinse între 19 și 25 de ani (78,7%), având studii universitare (59,6%), cu un venit lunar mediu preponderent până în 3000 de lei.

Majoritatea frecventează zona săptămânal

PRINCIPALELE PROBLEME ALE ZONEI VIZATE

Problemele recurente cel mai des aduse în discuție:

• Problema parcărilor – atât din perspectiva lipsei locurilor de parcare, cât și a parcărilor ilegale – pe trotuare sau în spații care blochează sau îngreunează accesul pietonal (menționată de 19 ori)
• Aglomerația (menționată de 18 ori)
• Traficul (menționat de 18 ori)
• Numărul mare de mașini (15 ori)
• Clădiri degradate, cu risc seismic, nerenovate (de 10 ori)
• Lipsa curățeniei, mizerie (5 ori)
• Lipsa spațiilor verzi (4 ori)
• Eterogenitatea arhitecturală și funcțională
• Puține zone de relaxare, de stat jos

Câteva răspunsuri care merită amintite în legătură cu zona studiată:

Lipsa spațiilor verzi, locuri amenajate special doar pentru a sta (consider că nu e necesar să avem un parc la fiecare stradă, dar într-un metru pătrat se poate pune o bucată de gazon cu 2 bani și o masă – just for the fun and chill summer nights).

Faptul ca nu se pune accentul pe lărgirea spațiului public (pietonal și de deservire a micilor comercianți), dar se fac mai multe parcări. Și o alta problemă, că nu sunt incluse spațiile verzi mobile în cadrul piațetelor.

Băile publice nu funcționează în timpul nopții și oricum sunt destul de puține. Zona a fost dezvoltată pentru a atrage consumatori exclusiv upper middle class, nu pentru cetățeanul majoritar, mai ales spre Ateneu/Calea Victoriei.

Problemele identificate la nivelul Bucureștiului, potrivit respondenților:

• Lipsa spațiilor verzi (28 de menționări)
• Trotuarele (14 ori)
• Aerul curat (14 ori)
• Lipsa pistelor pentru biciclete (13 ori)
• Lipsa spațiilor/străzilor pietonale (10 ori)
• Eficiența și calitatea transportului public (9 ori)
• Lipsa spațiilor publice (6 ori)
• Liniștea (4 ori)
• Toalete publice (3 ori)
• Lipsa parcărilor (3 ori)
• Zgomot (o dată)
• Apă potabilă la cișmele

Câteva răspunsuri care merită amintite la întrebarea ,,Ce lucru simți că îți lipsește cel mai mult în București?”:

Amenajarea circulațiilor pietonale pentru petrecerea timpului liber. Îmi plac promenadele prin oraș mai mult decât parcurile pentru că îmi permit să trăiesc agitația orașului, chiar dacă mă plimb în zonele active fără scop comercial, aș dori să pot face asta și as aprecia mobilierul adecvat pentru popasuri.

Un loc la îndemână și totuși departe de zgomotul traficului, unde să poți sta la o șuetă. Mai multe grădini. Un bun exemplu de spațiu, deși are un caracter semi-public, este grădina Sticlarilor. Mi-ar plăcea sa vad mai des așa ceva în București!

Locuri de întâlnire în care nu trebuie sa plătești o sumă mare (pentru un student, banii sunt mereu pe terminate) pentru a te întâlni cu prietenii.

Întrebați fiind care sunt spațiile cu caracter necomercial (parcuri, piețe publice) din București pe care le frecventează respondenții în afara cartierului lor, 98% dintre răspunsuri sunt ,,parcuri”. Cel mai probabil, aceasta se datorează faptului că alte tipuri de spații publice nu sunt atrăgătoare sub aspectul petrecerii timpului liber din cauza lipsei unei amenajări orientate către acest aspect.

Ca urmare a completării chestionarului, am putut observa că 68,1 % dintre respondenți sunt total de acord ca pe strada pe care locuiesc să aibă loc pietonizări temporare pentru a găzdui diverse evenimente urbane (de natură artistică, sportivă, culturală, etc), în timp ce doar 39,4% sunt total de acord cu pietonizări permanente.

Bucureștiul, la fel ca multe alte orașe din România, se află într-o situație critică în ceea ce privește resursele de spațiu public de calitate și de spații dedicate pietonilor. În prezent, marile orașe din țările europene fac eforturi să iasă din etapa adaptării lor la automobil. Timp de mai multe decenii, ideologia funcționalistă și politica de satisfacere a cererii de trafic au marcat planificarea spațială, reducând infrastructura rutieră doar la ipostaza sa de coridor de circulație, de spațiu dedicat automobilului, în detrimentul pietonilor, bicicliștilor și a calității spațiilor publice. Odată̆ cu dezvoltarea intensă și necontrolată a automobilității au apărut și efectele negative: creșterea gradului de poluare din cauza volumului de fluxuri motorizate, destructurarea țesutului și peisajului urban din cauza organizării infrastructurii și a consumului ineficient al resurselor de teren pentru circulația și staționarea autovehiculelor. Nevoia pentru creșterea calității spațiilor publice în orașe este urgentă iar organizarea acestora net în favoarea carosabilului și staționării trebuie să înceteze. Orașele trebuie să își remodeleze spațiile publice, dar, pentru aceasta, trebuie să reducă resursele de teren acordate automobilului, evoluând către ceea ce generic se numește „un oraș pentru oameni”.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană – zona centrală București (alcătuit de Asociația Spațiul Urban București), a cărui documentație a fost aprobată în 2012 de către Consiliul General al Primăriei București, documentează faptul că zona Magheru-Romană este una dintre cele mai tranzitate zone, atât pietonal, cât și cu autoturismele. În Piața Romană, zilnic trec aproximativ 2328 persoane/oră, iar în zona coloanelor aproximativ 2280 persoane/oră.

Conform Planului de Mobilitate Urbană Durabilă al Regiunii București-Ilfov, valabil pentru perioada 2016 – 2030,  axul Universitate – Romană este considerat a fi un reper din punct de vedere arhitectural și urbanistic pentru orașul București, însă în ciuda acestui lucru, el nu este pe deplin valorificat. În prezent, deși se află în zona centrală, el funcționează ca o arteră majoră pentru traficul motorizat, având câte 7-8 benzi de circulație exclusiv rutieră. Calitatea spațiului public este cu mult sub standardele actuale de amenajare al unui bulevard. Raportul de spațiu dedicat transportului nemotorizat este mult mai mic decât cel al transportului motorizat iar mobilierul urban este degradat, inestetic și nefericit poziționat. Aceste elemente, împreună cu gradul de poluare și lipsa spațiilor verzi, contribuie la caracterul neatractiv, de tranzit, al bulevardului. Ivanov (2016) constată că în București 47% din călătoriile zilnice se fac cu mașina, 35% cu transportul public, 17% pietonal și doar 1% cu bicicleta. 

Reamenajarea și transformarea unor bulevarde sau a altor părți dintr-un oraș pentru a satisface toate exigențele unui oraș proiectat pentru oameni presupune un buget generos, o perioadă de planificare relativ mare și implică mai mulți actori urbani. Chiar dacă pentru dezvoltarea sustenabilă a unui oraș vorbim de proiecte și etape corelate, intervențiile punctuale asupra spațiului public pot ameliora temporar disfuncțiile și pot satisface standardele de calitate a vieții. O abordare de tip bottom-up, în care cetățenii se implică și ,,iau problema în propriile mâini” poate fi un catalizator al schimbărilor în bine în ce privește calitatea spațiilor publice. Urbanismul Tactic, mișcare care se bazează pe intervenții temporare asupra mediului construit, este ,,pălăria” sub care s-a dezvoltat manifestul evenimentului Stăm Să Ne Gândim. Totul a început de la conceptul de chairbombing, ce presupune amplasarea pe domeniul public a unor elemente de stat jos în locurile în care acestea lipsesc, și a fost completat de o latură civică și culturală. Scopul final al evenimentului, pe lângă atragerea atenției asupra problemelor privind locurile de stat jos în oraș, este de a arăta că un loc public de stat jos de calitate nu trebuie să coste mult și poate fi realizat din materiale extrem de simple și diverse. Prin acest eveniment sperăm să inspirăm grupurile de inițiativă civică și cetățenii implicați să realizeze astfel de bănci și scaune în comunități, ca experiment de interacțiune socială și protest tăcut al dezinteresului administrației publice față de spațiile publice din oraș.

Vă invităm să vă alăturați inițiativei noastre și vă așteptăm sâmbătă, 8 mai 2021, în locurile unde se va desfășura evenimentul Stăm Să Ne Gândim! Puteți să îl urmăriți și online, transmis live pe pagina de Facebook Samizdat.

Chestionarul a fost compus, administrat și analizat sub aspectul datelor rezultate de către Ruxandra Păduraru. Textul este redactat de Samuel Stancu și editat de Radu Ianoș.

Ilustrație de Alexandra Mitruțoiu.

Powered by George. Primul banking inteligent.